Centrul European pentru Drepturile Romilor furnizeaza recomandari detaliate pentru reforma Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii din Romania

06 December 2005

Pe data de 25 Noiembrie 2005, Centrul European pentru Drepturile Romilor a trimis o scrisoare Primului Ministru al Romaniei, D-l Popescu Tariceanu, indemnindu-l sa ia in considerare o serie de recomandari privind reforma Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, organismul national insarcinat cu lupta impotriva discriminarii.

ERRC este la curent cu dezbaterile publice care au loc in Romania in legatura cu revizuirea legislatiei anti-discriminare, si care vizeaza inclusiv imbunatatirea capacitatii institutionale a Consiliului. Scrisoarea ERRC si in special recomandarile incluse in aceasta sunt bazate pe experienta ERRC in probleme legate de legislatia europeana si internationala in domeniul antidiscriminarii cat si pe experienta dobandita in urma sustinerii unui numar de plangeri adresate Consiliului in numele unor victime de etnie Roma. Scrisoarea furnizeaza detalii asupra modului in care Consiliul a instrumentat o astfel de plangere, care ilustreaza un numar de deficiente institutionale ale Consiliului.

Textul scrisorii ERRC, incluzand recomandarile detaliate pentru cresterea eficientei Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, urmeaza in continuare:

Onorabile Prim Ministru Popescu-Tariceanu,

Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC) este o organizatie de interes public angajata intr-o serie de activitati care au scopul de a combate rasismul anti-roma si abuzurile drepturilor omului indreptate impotriva rromilor prin intermediul sustinerii de actiuni strategice in instanta, advocacy la nivel international, cercetare si dezvoltarea de politici publice si training pentru activistii romi.

Centrul European pentru Drepturile Romilor are o experienta ampla in furnizarea de suport guvernelor din Europa Centrala si de Est in ceea ce priveste adoptarea si implementarea deplina a legislatiei antidiscriminare in conformitate cu standardele Uniunii Europene si ale Consiliului Europei. Campaniile nostre au jucat un rol decisiv in adoptarea recenta a unor legi menite sa faca dreptate victimelor descriminarii rasiale din tari precum Bulgaria, Slovacia sau Ungaria.

Va adresam prin urmare o serie de recomandari privind reforma Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii ("CNCD") organismul administrativ insarcinat cu implementarea legislatiei antidiscriminare in Romania. Aceste recomandari, bazate pe ampla noastra experienta in chestiuni legate de adoptarea si implementarea completa si eficiente a legislatiei antidiscriminare, sunt formulate (i) in contextul dezbaterilor ce au loc in Romania cu privire la revizuirea cadrului legislativ in domeniul discriminarii; si (ii) ca urmare a experientei noastre nemijlocite in sustinerea de plangeri adresate CNCD in numele victimelor rasismului si discriminarii rasiale in Romania.

CNCD a comunicat recent o hotararea in legatura cu plangere introdusa cu mai mult de doi ani in urma in numele unei familii de romi de catre avocatul lor, Doamna Roxana Prisacariu, cu sprijinul ERRC.

Petenti in acea plangere au fost membrii familiei Pandele, o famile de etnie Roma (sot, sotie si doi fii) care locuiesc in Targu Frumos, judetul Iasi. Inainte ca incidentul sa aiba loc, membrii familiei Pandele fusesera pentru mai bine de zece ani titularii unui contract de inchiriere asupra unui stand de fructe si legume in piata agroalimentara din Tirgu Frumos. Imediat dupa a semnat prelungirea duratei contractului cu 25 de ani, Consiliul Local a decis in mod abuziv sa anuleze contractul. Motivul invocat a fost ca familia Pandele nu ar fi respectat conditia impusa prin contract de a construi un chiosc pe spatiul inchiriat intr-un interval de timp dat. In consecinta, Consiliul Local a decis rezilierea unilaterala a contractului, dispunand evacuarea familiei Pandele din piata. Confruntindu-se cu refuzul membrilor familiei Pandele de a evacua piata, Consiliul Local a solicitat ajutorul sectiei locale de politie si al unei firme private de securitate pentru evacuarea silita a acestora. Pe data de 19 august 2003, membri ai Directiei pentru Protectie si Interventie Rapida al Politie si ai firmei de securitate Pro expert au atacat fizic si verbal pe cei patru membri ai familiei Pandele. Bataia a avut loc intr-un loc public, in piata agroalimentara din Targu Frumos, in timpul zilei si a continuat la statia de politie, unde membrii familiei Pandele au fost amendati, si in cele din urma eliberati in aceeasi zi. Pe data de 10 septembrie 2003, partile vatamate au depus o plingere la CNCD in legatura cu incidentele de pe 19 august.

Plingerea initiala a fost depusa 22 de zile dupa ce incidentul a avut loc. Dupa o investigatie sumara si fara sa urmeze cele mai elementare reguli procedurale, pe data de 7 mai 2004 CNCD a respins plingerea formulate de familia Pandele. O plangere impotriva acestei hotarari a fost depusa la Curtea de Apel Iasi. Curtea a admis plangerea si a obligat CNCD–ul sa refaca investigatia.

Dupa efectuarea unei noi investigatii, Colegiul Director al CNCD a luat o decizie finala in sedinta de pe data de 14 iunie 2005. Dupa ce a observat ca actele violente ale Politiei intra in competenta organelor de cercetare penala, CNCD si-a delimitat obiectul propriei anchete la actele consiliului local. CNCD a observat ca in ciuda faptului ca unele persoane apartinand etniei majoritare se aflau in situatii similare cu cea a familiei Pandele, nerespectand conditiile impuse de consiliu, totusi acestea nu au fost evacuate din piata si contractele lor nu fost anulate. CNCD a concluzionat ca evacuarea familiei Pandele fost motivate de etnia acestora, fiind astfel vorba de discriminare.

Redactarea si comunicarea hotararii CNCD au durat inca patru luni, astfel ca petentii au primit textul hotararii abia pe 20 octombrie 2005, mai mult de 25 luni dupa ce incidentele au avut loc. Consiliul Local al orasului Targu Frumos a fost sanctionat doar cu un avertisment administrativ, in conditiile in care o sanctiune mai severa nu mai putea fi aplicata, termenul de sase luni de aplicare a unei astfel de sanctiuni fiind depasit de mult. Astfel, hotararea CNCD, desi una favorabila in principiu, a fost de putin ajutor in a indrepta abuzurile savarsite impotriva familiei Pandele, care acum ar trebui sa se adreseze instantelor de judecata pentru ca pe baza hotararii CNCD sa se acorde daune pentru prejudiciul suferit.

Modul in care aceasta plangere a fost rezolvata de CNCD dezvaluie o serie de slabiciuni legate de atributiile, statutul si felul in care functioneaza Consiliul in present, cum ar fi:

• durata excesiva a investigatiei;
• nerecunoasterea unor cazuri clare de discriminare de catre personalul CNCD;
• lipsa de transparenta a investigatiilor conduse de CNCD;
• neputinta de a furniza victimelor un remediu corespunzator pentru abuzurile suferite.

Aceste probleme sunt la randul lor legate de probleme privind organizarea CNCD, cum ar fi lipsa de independenta fata de bratul executiv al statului, cat si resursele si personalul insuficiente.

Desi cazul detaliat mai sus furnizeaza un exemplu deosebit de sugestiv pentru ineficacitatea sistemului, suntem in masura sa afirmam, inclusiv pe baza consultarii altor organizatii partenere, ca departe de a fi o exceptie, acest caz este de fapt unul tipic pentru problemele cu care se confrunta in prezent CNCD. Alte cazuri care se afla in prezent pe rolul Consiliului, sau care au fost deja finalizate, furnizeaza exemple similare. De exemplu, pe 7 iunie 2004, ERRC, impreuna cu oranizatiile partenere Romani CRISS si Fundatia Umanitara Hochin, au inaintat o cerere CNCD in legatura cu segregarea pe linii entice intr-o scoala intr-un oras din Romania. Dupa mai bine de un an si jumatate dupa introducerea plangerii, nu am primit nici un fel de notificare de la CNCD in legatura cu actele de cercetare efectuate in cauza.

ERRC cunoaste si sustine eforturile societatii civile din Romania de a reforma Ordonanta de Guvern 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, care include intre altele norme privind cadrul organizatoric al CNCD. ERRC indeamna autoritatile din Romania sa accelereze procesul de adoptare a proiectului de lege privind modificarea Ordonantei 137, care se afla in prezent in atentia Guvernului, urmand mai apoi a fi trimis la Parlament. In acest context, ERRC solicita ca recomandarile de mai jos sa fie incorporate in acel proces. Aceste recomandari sunt derivate din documente internationale in vigoare ce reglementeaza organismele nationale in domeniul antidiscriminarii – Directiva Consiliului UE 2000/43 ("Directiva privind Egalitatea Rasiala"), Recomandarea pentru politici publice Nr. 2 asupra organismelor specializate in combaterea rasismului, xenofobiei, anti-semitismului si intolerantei la nivel national a Comisiei Europene impotriva Rasismului si Intolerantei, si Principiile ONU privind Statutul Institutiilor Nationale ("Principiile de la Paris").

1. CNCD ar trebui sa beneficieze de independenta reala fata de alte organe ale statului, in special fata de executiv, la care este subordonat in prezent. In acest context, ERRC sustine propunerea inaintata de unii membri ai societati civile potrivit careia Consiliul ar trebui sa fie plasat in subordinea Parlamentului. Atributiile, compunerea si modul de numire al membrilor CNCD trebuie ancorate in detaliu intr-o lege organica (si nu in ordonante sau hotarari de guvern cum se intampla in prezent) pentru a asigura independenta efectiva a Consiliului. Supervizarea parlamentara poate include examinarea in plen a rapoartelor anuale ale Consiliului, precum si aprobarea bugetului si a strategiilor organizationale.
2. Numirea membrilor Coegiului Director ar trebui sa reflecte independenta Consiliului. Procesul de selectie ar trebui sa implice reprezentanti ai organizatilor neguvernamentale, sindicatelor, lucratori sociali si jurnalisti. ERRC sprijina solutia inclusa intr-un proiect de lege inaintat de societatea civila, potrivit careia Parlamentul numeste membri ai Consiliului in urma propunerilor primite de la Senat, Camera Deputatilor si din partea societatii civile.
3. CNCD ar trebui sa aiba posibilitatea de a aplica un evantai mai larg de sanctiuni, astfel incat 'restitutio in integrum' pentru victimele discriminarii sa fie pus in aplicare pe cat posibil. Sanctiunile in competenta Consiliului pot include repunerea in siuatia anterioara, plata de daune, excluderea din contractele publice etc. CNCD ar trebui de asemenea sa aiba posibilitatea de a aplica sanctiunea retragerii autorizatiei de functionare. In present aceasta sanctiune poate in mod teoretic fi aplicata de instantele de judecata, care insa nu prea au facut uz de ea. Aceste masuri ar asigura indeplinirea de catre CNCD a conditiei din articolul 15 al Directivei privind egalitatea rasiala potrivit careia sanctiunile pe care CNCD le poate aplica trebuie sa fie - efective, proportionale si dissuasive'.
4. CNCD ar trebui sa furnizeze asistenta judiciara din oficiu victimelor discriminarii, in conformitate cy articolul 13(2) din Directiva privind eganlitatea rasiala si artcolul 6 din Conventia European a drepturilor omului. Modalitatea in care aceasta conditie va fi pusa in practica nu ar trebui sa puna in pericol neutralitatea si/sau impartialitatea CNCD.
5. Termenul de sase luni pe care Consiliul il are la dispozitie pentru a investiga o plangere si (eventual pentru) a aplica o sanctiune ar trebui sa fie prelungit. Potrivit legislatiei in materia contraventiilor care este aplicabila si sanctiunilor aplicate de CNCD, o sanctiune pentru savarsirea unei contraventii poate fi aplicata pana cel mai tarziu sase luni de la data cand a avut loc incidentul. In orice caz, dupa cum s-a vazut si in cazul familiei Pandele, acest termen se dovedeste a fi prea scurt pentru problemele deosebit de complexe cu care se confrunta in multe randuri Consiliul.
6. Consiliul trebuie sa aiba personal suficent si fonduri corespunzatoare astfel incat sa aiba posibilitatea sa isi desfasoare activitatea in mod corespunzator. Ar trebui infiintate birouri regioale ale Consiliului.

Multumim pentru atentie si speram sa colaboram intr-u mod constructiv in viitor.

Cu sinceritate,

Dimitrina Petrova.